***

mă gândesc la tine
ca la ultimul punct al supraviețuirii polare
într-o noapte de nouă plus luni pe an
dar tu nu ești minunea nordică
așa că mă gândesc la tine
ca la un ciorchine de struguri roșii
plin de posibilități

cum te transformi tu când vine toamna
și-ar trebui să te apropii de sfârșit
sau de încremenirea mea

mi-e sete
dar tu anticipezi dorința
și te transformi în zeu

o să îți fac serbări, promit
dar mai întâi ai nevoie de o cafea, baby

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Kafka pe malul mării -recenzie de carte

Procesul – Franz Kafka

Încă de pe atunci vulpea era vânătorul, Herta Müller